Omul este tipic prin felul sau de a fi. Suntem tipici în fiecare zii, ca orice vietate care trăieşte pe acest pământ. Aproape în fiecare zii facem aceleaşi chestii care ne dictează viaţă într-o direcţie anume. Hai să încercam nu mai fim atât de tipici şi de monotoni şi aici mă refer şi la mine, pentru că mereu în fiecare zii fac acelaşi lucruri şi deja a devenit o monotonie pentru mine şi încerc să scap din aceasta.
Oare cum ar fii că toată lumea să îşi trăiască viaţă după propriile reguli, dar să nu ne gândim la anarhie. Să ne gândim aşa puţin că totul ar fii ok şi nu s-ar întâmplă nimic rău, deşi ştim că asta este imposibil. Deci tipicitatea această are un scop anume, nu este degeaba. Cel puţin aşa cred eu. Poate pe viitor îmi voi schimbă părerea, cine ştie. Dar hai să renunţăm la tipicitatea măcar o zii şi să o trăim exact după placul nostru. Dacă vrem să facem paraşutism, sau bunjee jumping sau orice altceva să mergem să facem să nu ne gândim la cine ştie ce, să ne gândim că numai o viaţă avem, iar măcar o zii să facem ce ne dorim.
Dar din păcate nu se întâmplă cam aşa. Pur şi simplu este imposibil dacă stai să te gândeşti logic. Dar măcar să ne amăgim cu gândul asta şi să punem un zâmbet pe buze şi să privim viaţă în continuare dintr-o altă perspectivă, poate una mai deschisă, mai plină de interes şi în special pe bucurie.
Postări
2 comentarii:
Avem tendinta sa amanam mereu lucrurile care vrem sa le facem pentru o zi cand va fi un moment mai bun, sa tinem anumite lucruri pentru o ocazie speciala... dar daca maine ne va cadea un meteorit in cap si acea zi, acea ocazie nu va mai venit? Haideti sa iesim din aceasta monotonie, haideti sa ne traim viata, haidesti sa ne bucuram de ea!
Corect Bogdane, sa traim fiecare zii ca si cum ar fi ultima. Sa facem cate ceva special in fiecare zii.
Trimiteți un comentariu